Am avut noroc ca la prima întâlnire de anul acesta să avem ca sponsor și Editura Rao. Îmi place extrem de mult să citesc și m-am bucurat când am văzut printre cărțile de la ei și O fată în amurg de Serena Burdick, pentru care v-am pregătit o recenzie.

Așa cum v-am obișnuit o să încep cu o scurtă prezentare a cărții, pentru a înțelege despre ce este și pentru a putea citi recenzia cărții fără să umblați pe mai multe site-uri deodată.

Ți-ai imaginat vreodată că poți citi o carte scrisă în zilele noastre, dar să călătorești perfect în timpuri de mult trecute? Cine nu și-ar dori să călătorească pe străzile Parisului, mai ales în această perioadă a vieții?

Cu O fată în amurg ai șansa nu numai să trăiești niște vremuri la care tu nu ai cum să ai acces altfel, dar, vei avea șansa să înveți multe lecții de viață. Vei putea învăța din greșelile altora și să te bucuri de o lectură savuroasă, reală, cu personaje care trec prin greutăți, care greșesc, dar care, la final își găsesc un oarecare echilibru.

Dacă vrei să ai o lectură reală, profundă și frumoasă în același timp, O fată în amurg este pentru tine!

O fată în amurg. Un roman despre Paris- Serena Burdick

Nr. pagini: 272

Editura: Editura Rao

Categoria: Literatură Universală

An apariție: 2018

Cine este Serena Burdick?

Pe scurt, autoarea este din America, loc și unde locuiește acum. Este absolventă a Academiei de Artă Dramatică, dar are studii și despre Literatura Engleză!

Descriere oficială O fată în amurg, preluată de pe site-ul Editurii Rao.

Născută într-o familie pariziană bogată pe la mijlocul perioadei Belle
Époque, tânăra Aimée Savaray visează să devină o pictoriţă celebră în
lumea artei dominată de bărbaţi; în secret, ea tânjește să fie iubită de
Henri, tânărul pe care părinţii ei l-au crescut alături de ea încă de
când era copil. Dar când Henri dispare pe neașteptate, în timpul
războiului franco-prusac, viaţa privilegiată a familiei Savaray începe
să se destrame. Cu inima frântă, Aimée încearcă să-l găsească, însă
Henri nu-și dorește să fie descoperit – și doar o singură persoană din
familie cunoaște motivul. În timp ce se refugiază tot mai mult în artă,
avându-l ca mentor pe impresionistul Édouard Manet, Aimée redescoperă,
fără să-și dea seama, drumul către Henri. Dar anii care au trecut și
secretele îngropate fac ca regăsirea lor finală să scoată la suprafaţă
nenumărate minciuni, care, deși altădată au ţinut familia laolaltă, acum
ameninţă să o despartă.

Ce spun alții mai experți în domeniu:

O poveste uluitoare despre secrete de familie, infidelitate și redescoperirea sinelui. – Heather Webb, autoarea romanului Rodin’s Lover

O fată în amurg este o poveste de dragoste, dar și o tragedie plină de mister, o analiză emoționantă a capacității omului de a-și asuma atât greșeli pline de cutezanță, cât și ispășiri surprinzătoare. – Carrie Brown, autoarea romanului The Stargazer’s Sister

Recenzie O fată în amurg. Un roman despre Paris de Serena Burdick

Trebuie să fiu sinceră când vă spun faptul că nu mi s-a părut că mă duce pe străzile Parisului așa de mult pe cum m-aș fi așteptat din titlu, însă, scriitoarea are un alt mod de a te introduce în această lume despre care vorbește în titlu. Parisul în această operă este mai mult reprezentat de perioada de război din acea perioadă (sunt descrise și străzile orașului pe ici-colo), de personajele caracteristice, de latura boemă a atmosferei create, dar și de două dintre personajele principale care sunt artiști. Pictori mai exact.

Ce părere am de personaje?

Fără să fac spoilere, vă spun pe scurt personajele:

• Aimee- personajul principal feminin
• Henri- băiatul pe care nu l-au avut niciodată părinții lui Aimee, adus în casă spre îngrijire, personaj principal
• Colette și Auguste- părinții lui Aimee
• doamna Savaray- mama lui Auguste și personaj care pare lipsit de substanță și rol inițial, dar se dovedește a fi un personaj cheie pe parcurs
• Edouard Manet- mare pictor al vremurilor, prieten cu familia mai sus menționată
• Leonie- prietena lui Aimee, care se dovedește pe parcurs de asemenea, a fi un personaj cheie

Spre uimirea mea, personajele chiar sunt bine construite. Fiecare reprezintă o tipologie, caracteristică sau nu pentru acele vremuri. Sunt bine conturate și cu personalitate și le descoperi încetul cu încetul odată cu lecturarea.

Autoarea a reușit să creeze niște personaje care se potrivesc perfect în acel peisaj al vremii, dar de la care să ai câte ceva de învățat constant.

Cum e structurată opera și ce fel e acțiunea?

Cartea este structurată pe mai multe planuri. Mie îmi place foarte mult acest lucru la cărți, deoarece mi se pare că îți oferă o șansă mai bună în a îți pune mintea la contribuție. Cu desăvârșire, acest roman nu este unul pentru relaxare, dar nu este nici unul greoi. Ce e drept, este necesar să îi acorzi atenție, ca să poți să ții firul narațiunii și să înțelegi ceea ce se întâmplă.

Această construcție a romanului te ajută să vezi cele întâmplate din partea mai multor personaje. Astfel, le cunoști mai bine și poți înțelege altfel cele întâmplate.

Acțiunea se învârte în jurul celor 2 personaje principale: Aimee și Henri.  Henri a fost adus în casă de către tatăl său de mic, pentru a înlocui cei trei copiii pe care părinții ei i-au pierdut. Cei doi s-au iubit de mici, dar odată ajunși la adolescență. Henri face o greșeală fatală pentru psihicul lui și părăsește casa celor care l-au adoptat, pe ascuns. Ambii sunt artiști: pictori.

Aimee, continuă să picteze, fiind scăparea ei din suferință. Este ajutată de marele pictor Edouard Manet, care o susține. Mai târziu, după ce învață mai multe, o ia ca model de portrete pe Leonie, care îi devine și cea mai bună prietenă. Colette, este un personaj frivol, dar de fapt are rol cheie în toată trădarea în jurul căreia s-a construit opera. Auguste- tatăl care pare condus de femeie.

Întreaga scriere este practic despre regăsirea de sine, dar și despre greșeli, ură, iubire și rezolvarea problemelor care apar.

Familia Savaray face cu brio față problemelor din timpul războiului, ba chiar după plecarea lui Henri apare și un frate mai mic pentru Aimee. Doamna Savaray privește din umbră ce se întâmplă în casă și intervine mereu cu tact și știe să obțină ceea ce își dorește mereu. Se dovedește a fi un personaj pe care te poți baza și care te ajută atunci când ai nevoie. De fapt, așa cum am zis și mai sus este un personaj cheie, fără de care unele evenimente nu ar fi avut loc.

Henri și Aimee se regăsesc într-un final, iar asta va duce a doua parte a poveștii într-o altă lume, va duce spre noi greșeli, dar și spre alegeri bune în aceeași măsură.

La ce întrebări te las să răspunzi singur(ă):

• Ce fac Aimee și Henri când se regăsesc?
• Se vor împăca? Vor putea trece peste cele întâmplate?
• Colette, mama personajului principal feminin, ce rol are în trădarea cheie a romanului?
• Ce decizii ia Auguste, tatăl fetei și cum îi influențează viața? Ce fel este el de fapt?
• Ce va face personajul Leonie și de ce schimbă total viața personajelor?
• Cum vor trece peste probleme?
• Cum se vor apăra Aimee, Auguste, Colette, Henri, Leonie și doamna Savaray în fața secretelor care se vor afla pe parcurs? Cum vor trece peste asta?

Ce sentimente mi-a transmis mie O fată în amurg. Un roman despre Paris?

Am trecut prin sentimente mixte, ceea ce mă caracterizează de obicei atunci când citesc o carte. Am lecturat-o ușor greoi, însă mi-a plăcut foarte mult să savurez personajele unul câte unul, să le analizez și să despic firul în 4.

Mi-a plăcut că romanul este bazat pe niște întâmplări mai umane, cu drumuri presărate cu probleme, tragedii, dar și cu soluții. Cu personaje care se ridică, coboară, urcă iar, cad, încearcă să își pună viața pe picioare, fug din fața problemelor sau le înfruntă atunci când găsesc puterea necesară.

Este o lectură ușor dramatică, cu povești cu impact emoțional puternic asupra personajelor. Este despre secrete și acțiuni care pot distruge vieți, despre pasiune, iubire, ură, prietenie, stăpânire de sine, alegeri greșite și consecințele lor. În concluzie, este un roman pe care dacă îl citești cu atenție, pe lângă faptul că vei savura o lectură frumoasă, vei avea și multe de învățat din el. 

Pictura a fost pentru Aimee o cale de ieșire, care însă îi va fi și ea blocată la un moment dat. Acest lucru esențial din roman m-a făcut să mă gândesc ce fel ar fi să pățesc eu acest lucru și cum aș putea să mă regăsesc și să mă ajut.

Notă: 4.5/5

Cui îi recomand această carte?

O fată în amurg. Un roman despre Paris- este o carte pe care o recomand tuturor iubitorilor de literatură clasică, care apreciază o scriere realistică și nu una cu personaje puerile, construite în jurul unei acțiuni superficiale.

O recomand cititorilor de cărți universale, iubitori de intrigi cât se poate de realistice și care nu sunt exagerate. Persoanelor care iubesc să citească cu adevărat și să cunoască personajele cât mai profund.

P.S. Titlul cărții este de asemenea un element cheie în roman. Cum am zis și mai sus.. Parisul din titlu nu se referă neapărat la o descriere extrem de bine a orașului, cât la reprezentarea lui prin tipologia personajelor și a stilului lor de viață. De asemenea, să nu uităm că în interpretare, amurgul înseamnă de fapt o sfârșire a vieții- în cazul nostru, nu a vieții fizice, cât a celei emoționale/sufletești.

Vă urez lectură plăcută!

Cartea se poate comanda cu ușurință de pe site-ul editurii Rao. De asemenea, puteți fi la curent cu noutățile ediției, pe contul lor de Instagram sau Facebook.

Tu ai citit acest roman? Te atrage?